In ultima vreme cand a trebuit sa cumpar bilete de tren, am ales sa o fac de la automatele de bilete amplasate in incinta salilor unde se gasesc casele de bilete din Gara de Nord.
Intr-o zi de mai am venit la gara pentru a cumpara un bilet pentru ca urma sa plec a doua zi la Caransebes. Zis si facut.
Urmand toti pasii aferenti procurarii biletului prin intermediul automatului de bilete, am ajuns si la alegerea trenului (marele meu noroc este ca am fost informat si cunosteam foarte bine mersul trenurilor pe ruta Bucuresti – Caransebes)si SOC cum ar spune o clasica inca mult timp in viata, automatul vindea bilete la niste trenuri care cisculasera pana acum cateva zile pe rute ocolitoare datorita unor lucrari.
Prima data nu am inteles despre ce este vorba insa atunci cand m-am dumirit , am cerut informatii despre automatul pus pe farse unei doamne de la casa de bilete.
Atat in prima faza cat si in a doua ...doamna a refuzat sa creada ca masinaria ar juca astfel de feste insa am consvins-o sa iasa sa vada cu ochisorii dumneaei acest fapt. Si din nou SOC : s-a convins!
Oare ce s-ar fi intamplat daca eu cumparam bilet si ma trezeam dimineata in gara ca de fapt eu aveam bilet de accelerat si trenul era InterCity. Ce este si mai interesant este faptul ca daca doresti sa iti iei banii inapoi pe un bilet cumparat de la automat trebuie sa faci o cerere care este supusa spre a fi aprobata si abia in cateva zile iti iei banii inapoi. I-a ferit Dumnezeu sa mi se intample asta ca sa fi vazut atunci...hehehe!
Drept urmare placerea mea de a ma juca si a-mi cumpara bilet de la automatul care nu avea actualizat mersul trenurilor s-a terminat mai devreme decat as fi preconizat si am fost obligat sa imi cumpar bilet de la casa de bilete si nu oricum ci cu plata prin card. Cum se desfasoara aceasta operatiune?
Uhhh...pei sa va spun: te duci la casa de bilete , ceri un bilet spui ca vrei sa platesti cu cardul, apoi ti se emite biletul dar nu ti se da, primesti o foicica de hartie cu suma de plata, mergi la casa de bilete internationala achiti suma de pe foaie te intorci cu chitanta la casa de bilete lasi chitanta de la card (cea semnata de tine) si in sfarsit iti iei biletul si poti sa te duci linistit sa bei o bere caci ai reusit sa iti procuri bilet de calatorie cu trenul folosind o modalitate simpla.
vineri, 17 septembrie 2010
miercuri, 8 septembrie 2010
Ep. 4 – ZZZZZZZ
Continuand periplul prin minunata noastra Romanie, iata-ma iar sau din nou in Gara de Nord, asteptand cu deosebita placere sa plec spre Cluj Napoca, un oras in care intotdeauna am revenit cu placere.
Dar pana acolo este cale lunga si fiind noapte trebuie sa ajung odihnit acolo asa ca asa cum bine v-ati dat seama am rezervat un loc la vagonul de dormit, de data asta jos.
Trecand peste faptul ca trenul a avut intarziere de 30 de minute, deoarece venea de la Constanta, cu 10 minute sa plece spre Cluj Napoca am aflat si eu care imi va fi partener de dormitor. Nici nu ma gandeam ca nu ar fi un alt domn liceean trecut de a 2 sau a 3 a tinerete. Nimic nou pana aici, nu?
Iata ca trenul a pornit grabit spre Ardeal, iar eu am mai pierdut timpul pe culoar vreo ora si pe la ora 21.30 am intrat la somn….
Colegul meu de dormitor deja dormea si sforaia, dar un sforait decent daca l-as putea numi asa. Insa in momentul in care m-am lungit in patul meu de sus se auzeau niste zgomote din ce in ce mai apasatoare.
Stiind ca speranta moare ultima am tot sperat…ca poate la un moment dat sonorul va deveni din ce in ce mai mic…insa nu mare mi-a fost mirarea sa constat faptul ca de sus se auzeau niste sunete din ce in ce mai asurzitoare si care mai de care demne de locatari ai unei gradini zoologice.
In acest caz am inceput si eu : sa aprind / sting lumina, sa ma foiesc, sa bat in plafon si aceste miscari tot le-am repetat de cateva ori. Rezultatul? Da, ati ghicit ..nimic.
Deja parcursesem 2h si jumatate si iata-ne pe Valea Prahovei la Busteni si eu nu dormeam.
Atunci am luat decizia inteleapta sa imi pornesc laptopul si sa ascult muzica la casti …la maxim.
Zis si facut, insa in timp ce in casti imi curgeau frumoase si duioase ritmuri muzicale de sus in continuare se auzeau sunete care mai de care mai “placute”.
Insa ce sa vezi ...la un moment dat de sus s-a facut liniste.Eu deja dormeam cu castile langa urechi. Oare muzica din casti sa il fi trezit pe batranul tanar si sa se fi potolit?
Ramane o enigma acest lucru, important este ca am reusit sa dorm si norocos cum sunt, trenul a avut 90 de minute intarziere si am dormit si eu mai mult.
Dar pana acolo este cale lunga si fiind noapte trebuie sa ajung odihnit acolo asa ca asa cum bine v-ati dat seama am rezervat un loc la vagonul de dormit, de data asta jos.
Trecand peste faptul ca trenul a avut intarziere de 30 de minute, deoarece venea de la Constanta, cu 10 minute sa plece spre Cluj Napoca am aflat si eu care imi va fi partener de dormitor. Nici nu ma gandeam ca nu ar fi un alt domn liceean trecut de a 2 sau a 3 a tinerete. Nimic nou pana aici, nu?
Iata ca trenul a pornit grabit spre Ardeal, iar eu am mai pierdut timpul pe culoar vreo ora si pe la ora 21.30 am intrat la somn….
Colegul meu de dormitor deja dormea si sforaia, dar un sforait decent daca l-as putea numi asa. Insa in momentul in care m-am lungit in patul meu de sus se auzeau niste zgomote din ce in ce mai apasatoare.
Stiind ca speranta moare ultima am tot sperat…ca poate la un moment dat sonorul va deveni din ce in ce mai mic…insa nu mare mi-a fost mirarea sa constat faptul ca de sus se auzeau niste sunete din ce in ce mai asurzitoare si care mai de care demne de locatari ai unei gradini zoologice.
In acest caz am inceput si eu : sa aprind / sting lumina, sa ma foiesc, sa bat in plafon si aceste miscari tot le-am repetat de cateva ori. Rezultatul? Da, ati ghicit ..nimic.
Deja parcursesem 2h si jumatate si iata-ne pe Valea Prahovei la Busteni si eu nu dormeam.
Atunci am luat decizia inteleapta sa imi pornesc laptopul si sa ascult muzica la casti …la maxim.
Zis si facut, insa in timp ce in casti imi curgeau frumoase si duioase ritmuri muzicale de sus in continuare se auzeau sunete care mai de care mai “placute”.
Insa ce sa vezi ...la un moment dat de sus s-a facut liniste.Eu deja dormeam cu castile langa urechi. Oare muzica din casti sa il fi trezit pe batranul tanar si sa se fi potolit?
Ramane o enigma acest lucru, important este ca am reusit sa dorm si norocos cum sunt, trenul a avut 90 de minute intarziere si am dormit si eu mai mult.
joi, 2 septembrie 2010
Episodul 3- Apa
Daca in primele episoade ne-am gasit in vestul tarii, intamplarea din acest episod se petrece in partea de est a tarii noastre, anume in Moldova.
Ne gasim intr-o dupa amiaza de aprile calduros, in dulcele targ al Iesilor de unde hoinarul de serviciu urmeaza sa plece spre Bucuresti, asa ca actiunea incepe in gara din Iasi, in trenul rapid 662 ce leaga o fosta capitala de actuala capitala.
Ca orice hoinar care se respecta (din cand in cand ), am cumparat bilet la clasa 1, iar dupa o masa copioasa la o autoservire de langa gara, am urcat in tren. In compartimentul in care aveam loc am dat peste o doamna avocat. Dupa formalitatile de salut, am constatat ca in compartiment era ud pe jos. La inceput am crezut ca este putina apa, insa ulterior am constatat ca este foarte multa. Intreband in prima instanta pe conductorul de tren, dumnealui foarte amabil ne-a raspuns faptul ca poate cineva a deschis o sticla de apa minerala si a facut ud pe jos si ne-a dat si o solutie de moment , citez “luati loc in alta parte”.
Pare plauzibil, nimic de spus si tocmai de aceea impreuna cu “colega”de compartiment am incercat sa stergem pe jos apa, insa dupa ce ne-am chinuit cateva minute , fiecare cu ce a avut pe la el, dar am mai facut o constatare : apa era din ce in ce mai multa si in momentul cand am activat si simtul olfactiv mi-am dat seama ca este vorba de o apa aromata…(am uitat sa va spun: eram al doilea compartiment de la usa, deci aproape de toaleta).
Intre timp trenul pleaca si ajunge in cealalta gara a Iasiului, numita si Nicolina, dupa cartierul care o inconjoara. De aici mai primim inca trei “oaspeti” o batranica si un cuplu care se vedea ca nu merge cu trenul de obicei si daca aleg acest mijloc de transport calatoresc la clasa 1.
Si ei au fost surprinsi de ce au gasit in compartiment, nu de alta dar pana la Bucuresti un bilet costa 108 ron, iar ca sa dai banii astia si sa stai cu picioarele in apa, parca nu se cade, numai daca aveam vreo barcuta, un colac sau macar niste ratuste de plastic sa ne jucam ca sa ne treaca timpul intr-un mod distractiv.
Dupa ce s-au instalat si noii oaspeti eu mi-am luat laptopul si am plecat in cautarea uscatului…..si dupa putin timp (trei randuri mai incolo) am strigat : LOC USCAT !
In timp ce trenul se chinuia sa urce dealul catre Barnova soseste tantos controlorul pentru a verifica biletele. Observa ca mi-am schimbat locul si imi spune: “ ati vazut? E mai multa apa acum, cred ca a mai desfacut cineva inca o sticla de apa!”. La auzirea acestor vorbe nu rezist si ii spun ca nu a mai deschis nimeni nici o sticla de apa si ca e posibil sa fie de la toaleta sau de la posibile tevi etc…la care dumnealui razand imi spune : “domnule, trenul nu are tevi, iar toaleta este ecologica!”. Nu am mai continuat dialogul pentru ca am ajuns la concluzia ca nu ar fi avut rost, dar stateam si ma gandeam : oare chiar crede ce spune sau isi bate joc de mine? Eram indecis …nu stiam ce raspuns sa dau la aceasta dilema.
Insa raspunsul nu a ezitat sa apara si asta dupa ce am mers la toaleta. Fiind o persoana civilizata (cel putin asa inclin sa cred), am dorit sa trag apa …si am tras-o insa atunci am observat ca apa din vasul toaletei “ecologice” tasneste cu presiune si pe langa (nu de alta dar trenul nu are tevi), iar in toaleta apa era de cca 2 centimentri. Am uitat sa mentionez ca ma gaseam in alta toaleta decat cea de langa compartimentul unde aveam loc si asta pentru ca acea toaleta era inchisa….oare de ce ? Sa fi fost de vina ………APA?
Ne gasim intr-o dupa amiaza de aprile calduros, in dulcele targ al Iesilor de unde hoinarul de serviciu urmeaza sa plece spre Bucuresti, asa ca actiunea incepe in gara din Iasi, in trenul rapid 662 ce leaga o fosta capitala de actuala capitala.
Ca orice hoinar care se respecta (din cand in cand ), am cumparat bilet la clasa 1, iar dupa o masa copioasa la o autoservire de langa gara, am urcat in tren. In compartimentul in care aveam loc am dat peste o doamna avocat. Dupa formalitatile de salut, am constatat ca in compartiment era ud pe jos. La inceput am crezut ca este putina apa, insa ulterior am constatat ca este foarte multa. Intreband in prima instanta pe conductorul de tren, dumnealui foarte amabil ne-a raspuns faptul ca poate cineva a deschis o sticla de apa minerala si a facut ud pe jos si ne-a dat si o solutie de moment , citez “luati loc in alta parte”.
Pare plauzibil, nimic de spus si tocmai de aceea impreuna cu “colega”de compartiment am incercat sa stergem pe jos apa, insa dupa ce ne-am chinuit cateva minute , fiecare cu ce a avut pe la el, dar am mai facut o constatare : apa era din ce in ce mai multa si in momentul cand am activat si simtul olfactiv mi-am dat seama ca este vorba de o apa aromata…(am uitat sa va spun: eram al doilea compartiment de la usa, deci aproape de toaleta).
Intre timp trenul pleaca si ajunge in cealalta gara a Iasiului, numita si Nicolina, dupa cartierul care o inconjoara. De aici mai primim inca trei “oaspeti” o batranica si un cuplu care se vedea ca nu merge cu trenul de obicei si daca aleg acest mijloc de transport calatoresc la clasa 1.
Si ei au fost surprinsi de ce au gasit in compartiment, nu de alta dar pana la Bucuresti un bilet costa 108 ron, iar ca sa dai banii astia si sa stai cu picioarele in apa, parca nu se cade, numai daca aveam vreo barcuta, un colac sau macar niste ratuste de plastic sa ne jucam ca sa ne treaca timpul intr-un mod distractiv.
Dupa ce s-au instalat si noii oaspeti eu mi-am luat laptopul si am plecat in cautarea uscatului…..si dupa putin timp (trei randuri mai incolo) am strigat : LOC USCAT !
In timp ce trenul se chinuia sa urce dealul catre Barnova soseste tantos controlorul pentru a verifica biletele. Observa ca mi-am schimbat locul si imi spune: “ ati vazut? E mai multa apa acum, cred ca a mai desfacut cineva inca o sticla de apa!”. La auzirea acestor vorbe nu rezist si ii spun ca nu a mai deschis nimeni nici o sticla de apa si ca e posibil sa fie de la toaleta sau de la posibile tevi etc…la care dumnealui razand imi spune : “domnule, trenul nu are tevi, iar toaleta este ecologica!”. Nu am mai continuat dialogul pentru ca am ajuns la concluzia ca nu ar fi avut rost, dar stateam si ma gandeam : oare chiar crede ce spune sau isi bate joc de mine? Eram indecis …nu stiam ce raspuns sa dau la aceasta dilema.
Insa raspunsul nu a ezitat sa apara si asta dupa ce am mers la toaleta. Fiind o persoana civilizata (cel putin asa inclin sa cred), am dorit sa trag apa …si am tras-o insa atunci am observat ca apa din vasul toaletei “ecologice” tasneste cu presiune si pe langa (nu de alta dar trenul nu are tevi), iar in toaleta apa era de cca 2 centimentri. Am uitat sa mentionez ca ma gaseam in alta toaleta decat cea de langa compartimentul unde aveam loc si asta pentru ca acea toaleta era inchisa….oare de ce ? Sa fi fost de vina ………APA?
Abonați-vă la:
Postări (Atom)